AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind prevenirea şi reducerea poluării din spaţiul rural în România) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat

la Bucureşti la 6 aprilie 2023

Analizând proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind prevenirea şi reducerea poluării din spaţiul rural în România) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2023, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 270 din 29.08.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D838/29.08.2023,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind prevenirea şi reducerea poluării din spaţiul rural în România) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2023, în valoare de 60 de milioane de euro.

2. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Referitor la natura juridică a Acordului de împrumut, în condițiile în care acesta, așa cum se precizează și în Expunerea de motive, este guvernat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, este de analizat dacă nu se impune  aprobarea acestuia prin lege, și nu ratificarea cum este cazul în proiect. Conform prevederilor art. 4 alin. (5) din această Ordonanță: „Finanţările rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului bugetului de stat se aprobă prin lege”. De asemenea, contractele de stat nu intră sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele, astfel cum se prevede expressis verbis la art. 44 din aceasta.

         De altfel și la pct. 2.3. Schimbări preconizate din instrumentul de motivare se face vorbire de  intrarea în vigoare a Acordului de împrumut ca fiind „condiționată de aprobarea acestuia conform legislației române” (p.4).

În ceea ce privește trimiterea la actele juridice europene, aceasta ar trebui să se facă folosindu-se forma consolidată și publicată în limba română în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. De exemplu, titlul „Directivei 676/91/CEE privind protecția calității apei împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole” (p.1) ar trebui redat sub forma „Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (91/676/CEE)”.

Pe de altă parte, în finalul Expunerii de motive, este necesară corectarea titlului proiectului de act normativ, în sensul în care acesta face trimitere la Washington ca loc de semnare al Acordului, în timp ce atât la nivelul Acordului, al proiectului, precum și în restul instrumentului de motivare se face referire, în mod corect, la București ca loc de semnare a Acordului.

5. La titlu, pentru unitate în redactare, denumirea proiectului se va reda, astfel cum apare în Acordul care însoțește actul normativ, respectiv: „Proiect privind Prevenirea şi Reducerea Poluării din Spaţiul Rural în România”. Observația se aplică, în mod corespunzător, și la nivelul art. 1.

6.  La art. 1, pentru redarea completă a titlului Acordului cu toate elementele de identificare, sintagma „în valoare de 60 milioane EUR” ar trebui poziționată după data de semnare a instrumentului internațional, respectiv după expresia „6 aprilie 2023” și redată sub forma: „în valoare de 60 de milioane de euro”.

7. Referitor la traducerea în limba română a Acordului, semnalăm faptul că, la art. I pct. 1.01 se face trimitere la „Condițiile generale (astfel cum sunt definite în anexa la prezentul acord)”, în timp ce la art. II pct. 2.01. se face vorbire de „finanțarea Proiectului descris în Anexa 1 la prezentul Acord”.  Or, conform exigențelor de tehnică legislativă, o anexă la un document rămâne nenumerotată, doar atunci când este unica anexă la un document, ceea ce nu este cazul în prezentul Acord, care mai cuprinde trei anexe numerotate în mod corespunzător.

         În fapt, există o necorelare conceptuală și terminologică între Acordul original în limba engleză și traducerea acestuia. Traducătorul a folosit termenul de „Anexă” ca traducere atât a termenului „Appendix” (art. I pct. 1.01), cât și a termenului „Schedule” (art. II pct. 2.01.) din textul logic și corect în limba engleză.

         În condițiile în care traducerea oficială în limba română a Acordului este cea care se va publica în Monitorul Oficial al României, se impune revederea corespunzătoare a acesteia prin folosirea unei terminologii unitare deja consacrate, acolo unde este cazul, în legislația națională.

Pentru evitarea echivocului, termenii diferiți din limba engleză ar trebui traduși, în mod diferit, și în limba română. Menționăm în acest sens, cu titlu de exemplu, că în Acordul de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018 și ratificat prin Legea nr.  307/2018, termenul „Appendix” a fost tradus ca „Document atașat”, iar termenul „Schedule” ca „Anexa”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr. 811/30.08.2023